marți, 2 octombrie 2012

II. Poveştile colonizării 

44. Curăţător în mină
Eu eram băiat de curăţenie. Eu am trebuit ( n.trad.: in dialect incorect in original) să duc cărbunii de la loc* (Ort în orig.), de unde se scoteau, în coş,cu "câinele" , cu căruţul. Asta se numea curăţat.
Căruţul este o cutie din lemn, din scânduri de brad, cu patru roţi. La partea din faţă este o trapă cu un riglu de închidere. Patru cutii formează un "uriaş"** ( Riese în original), asta e o tonă de cărbuni. Era o podină din scânduri, pe stâlpi, pe care se putea circula uşor. Când ajungeam la rolă descuiam uşiţa, ridicam căruţul din spate şi cărbunele se rostogolea în rolă. "Câinele"*** (Hund în original) avea doar trei roţi, mergea mai rău, te chinuiai mai tare. Într-un câine intrau numai patru, cinci roabe. Câinele mergea pe o singură scândură şi se golea pe o parte.
Cu "uriaşul" nu se ajunge până la "loc", "uriaşul " e doar în galeria principală.
Rola este un jgheab închis, din scânduri; prin rolă cărbunele alunecă în galeria principală si acolo se umplu "uriaşii". Mai devreme "uriaşii" erau traşi de cai, acuma merge totul electric.
În unele locuri rola are o pantă prea mică, un astfel de loc se numeşte aliniat (Absatz în orig). Aici un băiat cu răzuitoarea trebuie să ajute. Sunt  aliniate unde lucrează trei, patru băieţi; unul trage cărbunii până la celălalt. Se zicea aşa : " Azi mergi pe primul, al doilea, al treilea aliniat!". Atunci băieţii intrau în rolă; în rolă nu se putea sta în picioare, doar în genunchi sau aşezat.
Foarte greu se scoteau cărbunii afară. Azi merge totul mecanizat. Azi aş  fi fericit să fiu curăţător. Azi am aer curat, am apă!
Sunt şi locuri unde se scoteau cărbunii cu găleata.
Sunt vene mici de cărbune la care li se zice "bancă agăţata"; astea se exploatează stând culcat; chiar ăsta e un cărbune foarte bun. Cu jgheaburi se lucra în general la "mutare" ( Versetzen în original) , mutare se numeşte  umplerea progresivă a unei zone exploatate cu piatra rămasă, de obicei "supă", pietriş ud; era o muncă grea. Să umplu jgeabul mai puteam, dar să-l dau mai sus nu, acolo trebuiau ăia mai puternici să îl ţină.
Cine era curăţător participa cam la toate operaţiile. Înainte să intre cioplitorii, cereau la cancelarie băieţi, unul, doi, câţi era nevoie. Băieţii lucrau în regie, cu treizeci de creiţari pe zi salariu.

*    Ort - în minerit capătul unei  porţiuni de galerie unde se exploatează, locul propriu-zis de muncă, unde se exploatează.
**  Riese ( austriacă, sud-tiroleză) - Lemn, Jgheab de lemn în interiorul muntelui
*** (Gruben)hund - cărucior cu care se transporta minereul


 45.  Un pic de aer!
În primăvara aia, să fi fost Martie sau Aprilie, nu mai îmi amintesc exact, cioplitorii au spart un transport de cărbune, s-au aşezat , şi-au luat mâncarea şi mi-au zis: Să cureţi cărbunele de aici, la rolă cu el. Când lucram eu acolo s-a dărâmat o placă de piatră peste mine şi m-a îngropat. În alunecarea ei, placa de piatră s-a aşezat oblic  şi eu eram sub ea ca sub un acoperiş. După placă nu a mai căzut multă piatră; muntele era bogat în ardezie şi ardezia e netedă ca sticla; plăcile alunecă una pe alta; când plăcile de ardezie încep să plece e greu să le mai opreşti. Eu am fost îngropat de la unsprezece înainte de amiază până a doua zi la nouă. Dintr-o parte am primit puţin aer. De frică şi oboseală mai mult am dormit; la mâncare nu m-am gândit. Cioplitorii au lucrat tot timpul; se bat stâlpi ascuţiţi în piatră, după aia se pun scânduri deasupra până piatra care vine de sus se opreşte. Când le-am auzit târnăcoapele, am dat cu lampa mea metalică - altceva nu aveam- în piatră şi am dat semnal : uuu! . Era maistorul ( Bergverwalter) Bene prezent. I-am auzit vocea : " Cu grijă! Lucraţi cu grijă şi cât de repede puteţi, băiatul trăieşte!" Au făcut o gaură cât mâna de mare. Mi-au dat o chiflă cu unt şi un gât de coniac cu lapte. Când am terminat de mâncar chifla, gaura era deja atât de mare de am putut să mă strecor afară. De frică îm tremura corpul şi sufletul. M-au luat şi, mai mult mort decât viu, m-au dus la lumina zilei, la Doman.


povestită de Rudolf Schandor ,miner şi muncitor la uzină pensionat, unul dintre conducătorii mişcării muncitoreşti, 83, (1957), Reşiţa

Un comentariu:

  1. Buna ziua,
    Va scriu in speranta unui schimb de linkuri - 3 way link exchange - in sensul ca eu voi pune linkul dumneavoastra pe http://oraselulvesel2.blogspot.com/ iar dumneavoastra imi adaugati un link catre http://iasi365.com cu titlul informatii Iasi
    Astept raspuns de la dumneavoastra indiferent daca acesta este pozitiv sau negativ. In caz ca sunteti de acord trimiteti-mi titlul pe care il doriti si linkul pe adresa de e-mail iacob_ctin@yahoo.com
    Va multumesc anticipat si va doresc toate cele bune.

    RăspundețiȘtergere